Blogul Nemira Books publica recenzii scrise de cititori la cartile editurii. “Pentru ca lectura este un mod placut de a lenevi, iar scrisul despre carti e un mod placut de a citi.” (sint curios cate culori purta persoana care a scris acesta fraza) dar mai ales pentru ca daca scrii o recenzie despre o carte Nemira, ai 50% reducere la trei carti cumparate online.
Nementionata in oferta, e reducerea de 50% la limba romana si la logica, dupa cum se va vedea in urmatoarele exemple (de mare umor involuntar) din recenzii.
•Cea care m-a socat pe mine, este ca luna considerata satelitul natural al pamintului, se roteste in jurul planetei noastre si aceasta la randul ei se roteste in jurul lunei.
•Peisajul in care se petrece toata actiunea este o casa.
•(…) creaza o legatura invizibila, dar indestructibila intre sex si iubire prin unele scene profunde, emotionale si lirice. Aceste scene se desfasoara, in special, (…) intre imparat si frumoasa sa sora.
•(…) are toate ingredientele pe care si le-ar dori un cititor si mai ales unul tanar: aventura, suspans, dramatism, poveste de iubire, rafuieli intre liceeni.
•Naratiunea in sine este simpla si are un usor aer jurnalistic. Probabil Hiaasen [autorul] a redevenit aici copil.
•(…)este capabil sa vada adevarul care se ascunde in spatele iluziei divine. Astfel, se distanteaza de haosul creat, lasand multimea in spate si urmarindu-i de sub un pin.
•Acum e in cadere libera, pentru a intra apoi intr-un stadiu catatonic
•Lupta dintre bine si rau, are loc, ca si in Stapanul Inelelor, de-a lungul intregii carti.
•Ea se va vedea nevoita sa-si confrunte trecutul cu prezentul.
•Jake este coplesit de senzatia nelinistitoare de lipsa a esentei vietii si a existentei vreunui scop in viata proprie.

Despre o colectie de editoriale aparute in revista Tabu:
•Am ras, m-am panicat, am stat si am analizat, am cautat o explicatie – acestea sunt doar cateva din starile emotionale pe care le-am avut citind aceasta carte.
Deci analiza e o stare emotionala?
•Din pacate, de zece ani Radu Florian a tacut, o tacere regretabila, din punctul meu de vedere, datorata unui deces prematur.
•Inca de mica a descoperit ca este posesoarea unor puteri magice, ceva ce alti copii de varsta ei nu ar putea face.
•Cartea trebuie citita cu grija, deoarece sunt multe personaje care par a fi prezentate si apoi lasate in suspensie
•Vacanta de primăvara – dragostea e in aer. Sau e doar un amestec de Chanel no.5 si Gucci Rush? Hmm…E vreo diferenţă?
•Volumul este continuarea Foc in Adanc, ambele castigatoare ale premiului Hugo. Asta in ordinea aparitiei cartilor, dar de fapt ea precedeaza primul volum din serie.
•In timp ce On/Off doarme ea nu elibereaza energie, iar planeta care o orbiteaza ingheata, intrand intr-un fel de scurta era glaciara. In timpul acestei glaciatii, toate vietuitoarele sau mai bine spus toata fauna planetei hiberneaza.
•Cartile incep greu, dar pe parcurs, subiectul se lumineaza creand dependenta.
•Nu putem sa nu facem o comparatie intre problema suprapopularii Terei si problema suprapopularii S’uthlamului.

•Sentimentul acut de revolta la adresa divinitatii si influentele malefice din preajma casei familiei Creed il vor duce pe Louis, capul acesteia, la alunecarea vertiginoasa, in decursul a mai putin de un an, catre zona intunecata si infricosatoare a nebuniei si sanatatii mintale precare.
•Joaca de-a Dumnezeu il va condamna pe erou la sentimente profunde si dureroase, precum dezolarea, insingurarea, autoreprosul, teama si zbaterea sufleteasca, declansatoare a starii de nebunie si paranoia.
•Acest lucru, prin tentativa disperata a doctorului Creed, are drept corolar o eroare marcanta si potential fatala celor dragi, al caror suflet si spirit sunt condamnate la bantuirea casei si padurii blestemate.
•iar “Stephen King” intinde pana la limita suportabilului fantezia morbida si imaginatia care i-au marcat intreaga cariera literara.
•Ea este extrem de diferita fata de celelalte fete, ceea ce nu se rezuma numai la infatisare. In primul rand, se imbraca extravagant:
•Cert e ca povestea este deosebita din cauza sentimentelor descrise, sentimente ce par sa fie transmise cititorului.
•Razboiul se vede altfel prin ochii unui pitic, altfel prin ochi de femeie.
•Eddard Stark are 5 copii si un bastrad si intamplarea face ca pentru fiecare dintre acestia sa gaseasca un lup stravechi.

•Cele doua sunt intr-un razboi permanent, desi nu se confrunta niciodata.
•Propozitiile sunt scurte, topica permite succesiunea rapida a faptelor iar actiunea se muta de la un personaj la altul intr-un firesc care te transpune cand in pivnite, cand in Sala de consiliu, cand in frigul Winterfellului.
·•Abel, chiar naratorul povestii uimitoare, una cu rasturnari de situatie si final imprevizibil in buna masura, este prietenul celui care ne relateaza in prolog aspectele generale privitoare la personalitatea si caracterul eroului.
•Pericolele includ chiar muscaturi ale unor serpi veninosi, conflicte nedorite cu triburile primitive de indieni, incercari de asasinat cu rezultate probabil letale in cazul unora din personaje.
•Pe langa evidentele sentimente amoroase putem intrevedea un mesaj de ordin ecologic, avand tuse filosofice si partial psihologice, si anume acela ca nu trebuie sa atacam natura in felul barbar in care am facut-o, secand variatele surse de hrana, adapost si echilibru planetar.
Note:
1) autorii (si autoarele) acestor recenzii sint de obicei oameni care probabil nu au foarte mare tangenta cu scrisul (nu zic asta condescendent) – unele par scrise de pensionari, altele de elevi de gimnaziu – asa incat perlele ar trebui tratate ceva mai indulgent decat greselile jurnalistilor sau blogerilor cu pretentii culturale. Ce-i drept, asta nu le face cu nimic mai putin amuzante.
2) pe cat de buna e ideaa de a incuraja oamenii sa scrie oferindu-le carti, pe atat de proasta e ideea de a-i lasa sa o faca fara un control editorial mai atent, care sa le explice ce au gresit, sau macar sa corecteze erorile flagrante.
3) Blogul Nemira Books contine si o pagina numita Ghidul Recenziei Castigatoare. Printre recomandari generice de creative writing gasim si acest indemn fabulos:

scrii fără diacritice
ghidul celor de la nemira e fabulos cu totul, nu inteleg de ce ai subliniat numai ultimul punct.
ar fi fain un concurs de genul asta pe carti clasice. un kakfa, un mann, un dostoievski. dupa indicatiile lor de recenzare. yey, ce-as mai citi la opinii critice.
tu scrii sînt, dar in rest folosesti â
Da.
Am fost tentat sa rezum raspunsul la atat, pentru ca nu vad ce relevanta are observatia ta incat sa justifice o interventie. Incep si sa fiu nitel dezamagit de asemenea comentarii, care se leaga de o chestiune de forma absolut minora, in loc sa zica ceva (orice, fie si o critica) despre continutul textelor.
Dar, daca tot ai ridicat problema:
In scrierea de mana nu folosesc nici una din noile reguli de limba – de asta scriu cu "sînt".
Pe site fac insa un efort sa folosesc â pentru ca î fara diacritice apare drept i, ceea ce ar ingreuna cititul.
Lamurit?