Robert Redford e un regizor mediocru (vă puteți aminti softcore-ul cabalin The Horse Whisperer fără să vă apuce groaza?) căruia i s-a întâmplat un lucru foarte grav: a dobândit conștiință politică.

Ne uităm la explozii, lovituri de pumn, urmăriri prin clădiri abandonate, dar o facem pentru a înțelege de ce și cum existăm, dacă noi suntem chiar noi, dacă ceea ce e palpabil e real, dacă liberul arbitru există

In a better world e un fel de întoarcere la o perioadă în care lumea era certă pentru că ne mulțumeam cu basme. Câțiva oameni conduc, majoritatea muncesc, toată lumea crede.

Când mă duc să văd o selecţie de scurtmetraje, mă aştept la cinci-zece filmuleţe sub orice nivel, două-trei exerciţii şcolăreşti de regie şi unul sau două filme notabile. Nu cred că exagerez când mă aştept să văd ceva bun în fiecare calup de shorturi: o clasă bună de regie produce trei-patru filme excelente la fiecare [...]

    Omar se pregăteşte să plece la New York pentru a studia la o şcoală de film. Îi cere iubitului său, Emmanuel, să plece din apartamentul lor din Paris până el se întoarce. În timp ce Omar petrece cu Chiara Mastroianni (jucată de ea însăşi) şi cu tânărul Dustin, Emmanuel pictează şi-şi găseşte iubiţi [...]

  Într-un viitor tehnologizat şi aseptic, Nemo Nobody, ultimul muritor, îşi povesteşte viaţa unui jurnalist. Povestea e încâlcită, pentru că există nenumărate versiuni: Nemo a rămas cu tatăl său după divorţul părinţilor, dar a şi plecat cu mama; s-a căsătorit cu trei femei; soţia lui a murit într-un accident, dar a şi supravieţuit şi suferă [...]

  Francis, un tânăr gay din Montreal, îşi petrece mai tot timpul cu Marie, cea mai bună prietenă a lui. Amândoi se îndrăgostesc de Nicolas, un bărbat ambivalent şi greu de înţeles – prototipul eroului „misterios.” Nicolas pare să le dea speranţe amândurora, făcând gesturi vag sexuale şi declaraţii de dragoste ambigue. Geloşi unul pe [...]

Alt poverty porn metodist si patetizant, care nu face niciun serviciu celor pe care vrea sa-i salveze.

  Un documentar despre un intelectual puţin cunoscut, excepţional ca psiholog şi persecutat pentru valorile sale politice – o idee lăudabilă, in abstracto. Nicolae Mărgineanu a fost deţinut politic în anii '50, dar biografia şi cărţile sale sunt mult mai puţin discutate decât ale lui Steinhardt sau Marino. Dată fiind contribuţia lui Mărgineanu la psihologia [...]

Nu se mai fac filme proaste – cel puţin nu în lumea anglo-saxonă. Toate articulaţiile naraţiunii şi imaginii sunt codificate, sunt prinse în reguli care pot fi învăţate. Şi nu ducem lipsă nici de elevi sârguincioşi, nici de companii de film care ştiu cum să le dea examen. Anul acesta, Tom Hooper e şef de [...]

Cel mai prost argument pentru valoarea unui film – Andrei Gorzo de la Dilema, despre Aurora (r. Cristi Puiu):

Filmul nu e numai despre ce face acel om cu puşca lui de-a lungul unei zile şi jumătate; e şi despre ce se întîmplă în acel timp cu Soarele şi cu Pămîntul – despre cum noaptea se face ziuă, apoi ziua – noapte, apoi noaptea – zi.

Mic porno hipsteresc-ideologizat care dovedeste ca fabrica europeana de anarhisti de weekend inca functioneaza, doar ca cineva a scapat o cutie de Romparkim in malaxor.

Un torture movie cu pretentii nu poate fi decat un torture movie ratat.

It is time we show the Fire Nation that we believe in our beliefs.

Sophie Coppola jongleaza cu un ton de regie real time a la Politist, adjectiv (nu m-as mira sa se fi inspirat chiar de acolo) si o critica foarte lejera a bogatiei si faimei unui actor hollywoodian (ce-i drept fara intepaturile care vin de obicei din partea unor cineasti de stanga cand vine vorba de stardom), [...]

Din Black Swan ramai pana la urma cu secventele bune ale lui Natalie Portman (ici si colo), cateva momente splendide de montaj si, cel mai amar, intentia lui Aronofsky de a castiga niste premii si ceva public pentru glorificarea ocupatiei de artist cu aceeasi impertinenta cu care ar face-o si un regizor de teatru de [...]

Nu mai e chiar cel mai pur mumblecore, dar Cyrus exprima cam tot ce e mai bun in cinemaul indie de data foarte recenta. Studiourile mari se ocupa acum chiar si de ce era obscur la Sundance acum cativa ani. Fratii Duplass (Baghead, The Puffy Chair) sunt niste cineasti DYI a la fratii Kuchar, doar [...]

  Marea satisfactie legata de filmul asta este ca nu e in nicio clipa un film-teza despre casatoria si parentajul gay si tangenta cu o subinteleasa lume ostila, din care sa invatam cateva “asa da” si “asa nu”, ci o creionare laxa (entertaining si calda) a familiei postmoderne.   Familie postmoderna care doar bine n-a [...]

In ciuda faptului ca cinemaul american “de studio” are destule exemple de transgresiune in ultima vreme (al patrulea zid spart in mai toate filmele cu mexicani, zombie si vampiri, drame indie-oase despre insolventa certitudinilor si cateva excursii prin varii periferii ), The Social Network e o drama cu respiratie mica, cu mijloace narative cel putin [...]